Bruno Fernandes traversează o perioadă slabă de formă, în timp ce Manchester United caută în continuare ritmul de joc din acest sezon. Întrebarea care se pune acum este dacă Michael Carrick ar trebui să-și scoată căpitanul din primul 11 înainte de deplasarea la Leeds.
Cu o zi înainte de meciul de la Atletico Madrid din Liga Campionilor, clubul a emis un comunicat despre căpitan. Acesta vorbea despre o „problemă minoră legată de o accidentare”, subliniind însă că „nu există nimic de care să ne facem griji”. Prestația lui din seara respectivă a sugerat contrariul.
Poate că menționarea unei accidentări a fost făcută tocmai pentru a atenua criticile care au început să îl copleșească pe fostul jucător al anului în Premier League. Forma lui a devenit o problemă neașteptată pentru Carrick și reflectă mai larg situația în care se află Manchester United.
De multe ori, Fernandes a fost salvatorul echipei sale, iar acum este principala problemă a acesteia. Dacă nu contribuie ofensiv, portughezul nu oferă aproape nimic altceva. Evident, nu face parte din rolul sau din stilul său de joc să fie combativ fără minge. Însă fragilitatea lui United nu le permite să ducă și pasageri.
Bruno Fernandes a jucat patru meciuri consecutive în Premier League fără gol sau pasă decisivă, cea mai lungă serie a sa de la cele șapte partide din aprilie și mai 2025.
Este prea devreme pentru a da alarma?
Să-l trimită pe Fernandes pe banca de rezerve ar fi o decizie îndrăzneață din partea lui Carrick. În primul rând, cine l-ar înlocui? Mason Mount ar fi alegerea evidentă. Matheus Cunha poate juca și el ca număr 10. Ambele variante ar fi însă experimente în momente dificile. Deplasarea de duminică la Leeds va fi considerată un meci decisiv.
Totodată, Carrick trebuie să cântărească importanța renunțării la liderul echipei, cel mai bun jucător al lui United și persoana care, prin toată această turbulență, a arătat că încarnează adevărata inimă și tradiție a stadionului Old Trafford.
Dacă decizia ar eșua, Carrick s-ar expune unor critici și mai dure. Nu există un răspuns ușor.
Adevărul este că Fernandes pare lipsit de energie de-a lungul întregului sezon. Poate că picioarele i-au fost epuizate la Cupa Mondială din vara aceasta. Poate că joacă aproape de limita durerii. Cel mai probabil, povara responsabilității îl apasă. Este piatra de moară inevitabilă a clubului Manchester United.
Acest furnizor de pase decisive este obosit. Obosit că este singura fire de optimism. Obosit că performanța lui este atât de strâns legată de rezultatele echipei. Și, în calitate de căpitan, trebuie să înfrunte criticii din presă atunci când rezultatele nu sunt cele dorite.
Poziția lui Carrick și problemele mai adânci
„Poate că ar trebui să-l scoată pe Bruno pentru că nu are cel mai bun meci”, a declarat fostul căpitan Wayne Rooney la pauza meciului de la Madrid. Totuși, dacă Carrick ar paria pe un singur jucător care să aducă scânteia, momentul de calitate necesar pentru a reveni într-un meci dificil pe Metropolitano, acela ar fi Bruno.
Fernandes a jucat 96 la sută din totalul minutelor disponibile sub comanda lui Carrick. A fost schimbat doar de trei ori, în meciurile cu Manchester City și Liverpool și marți, la Atletico, toate după minutul 81. A fost lăsat pe banca de rezerve o singură dată, în Cupa Ligii, cu Brighton, în septembrie. Carrick nu se poate descurca fără el.
Totuși, antrenorul va fi primul care recunoaște scăderea de randament a căpitanului. Dincolo de statistici, este suficient să amintim că Fernandes a avut nevoie de 23 de minute pentru a-și efectua prima pasă în meciul cu Tottenham de weekendul trecut. Limbajul corporal este la fel de nefavorabil. Toate gesturile obișnuite de frustrare sunt din nou prezente.
La Madrid, el a trecut prin tot registrul: mâinile pe față, mâinile pe cap, mâinile pe șold. Iar în final, mâinile împreunate, aplaudând o suporterie obosită, a cărei energie și răbdare față de ceea ce vede par să se subțieze tot mai mult.
Toate acestea scot la suprafață probleme mai profunde, ilustrate de tirada extraordinară a lui Lisandro Martinez de marți. Declarațiile sale, în care a criticat conducerea clubului, s-au răspândit la fel de repede cum au fost rostite.
În fond, Martinez doar a exprimat ceea ce consideră majoritatea observatorilor drept adevărat: lotul lui Manchester United nu are talentul și profunzimea necesare pentru a juca de trei ori pe săptămână. Forma lui Fernandes este un simptom al acestui fapt nefericit.
În timp ce o parte a orașului Manchester este (pe bună dreptate) criticată pentru cheltuieli excesive, cealaltă parte este acuzată că investește prea puțin. Aceasta nu este vina lui Carrick, ci eșecul a ceea ce Martinez a numit, cu eleganță, „de sus”.
Consecințele refuzului de a investi dincolo de o viziune îngustă, concentrată pe mijlocașii defensivi, se văd acum pe teren. Efectele fizice sunt cel mai vizibil resimțite de jucătorii care sunt suprasolicitați. Dar speranța și optimismul cu care a început acest sezon s-au erodat rapid.
Dacă pierd în această săptămână pe Elland Road, în fața echipei lui Leeds, călită în lupte, criza va fi declarată oficial. Daniel Farke va încerca să speculeze această vulnerabilitate. Și de ce nu ar face-o? Leeds intră în acest meci cu o poziție mai bună în clasament decât United, pentru prima dată din septembrie 2002. Puține adversare din Premier League sunt la fel de tentante în acest moment.
Pentru că, dacă Bruno Fernandes nu reușește să scoată Manchester United din propria stare de nesiguranță, atunci cine o va face?