Christian Pulisic și-a prelungit contractul cu AC Milan până în iunie 2031, anunțul fiind făcut vineri, cu o zi înainte de derby-ul de sâmbătă cu Inter. Sursele indică faptul că atacantul american va primi un salariu considerabil mai mare.
Așteptările au însoțit cariera lui Pulisic de când a trecut Atlanticul, la 16 ani, pentru a se alătura echipei Borussia Dortmund, în 2014. A cunoscut momente de vârf, precum câștigarea UEFA Champions League cu Chelsea, dar și dezamăgiri profunde, cum a fost campania Statelor Unite la Cupa Mondială de vara trecută.
Este firesc, așadar, ca jucătorul, pe cale să intre în a doua parte a anilor 20, să caute stabilitate. Semnarea noului contract cu Milan pare să confirme această dorință. Anunțul a survenit la scurt timp după ce cele două cluburi au anunțat un contract record pentru drepturile de denumire a noului stadion, iar decizia lui Pulisic de a rămâne la San Siro bifează multe dintre cerințele originarului din Hershey, Pennsylvania.
Surse au indicat că Milan îl consideră pe internaționalul american un jucător capabil să coboare în spatele liniei de mijloc și să joace ca organizator, dar și să primească pase în adâncime, să alungească apărările adverse și să atace spațiile la fel ca un extremă. Puțini jucători pot face asta. Antrenorul Ruben Amorim, care folosește un sistem cu extreme-fundași, apreciază acest joc dinamic pe care Pulisic îl aduce. Relația cu tehnicianul este importantă și din punct de vedere psihologic. Este suficient să amintim cum a stagnat Pulisic la Chelsea sub conducerea lui Thomas Tuchel, pentru ca apoi să renască la Milan, sub Stefano Pioli, pentru a înțelege cât de mult contează încrederea antrenorului în eficiența jucătorului, în prezent în vârstă de 28 de ani. Unii ar putea invoca faptul că Pulisic a jucat puțin la începutul acestui sezon, însă Milan a preferat să nu-l grăbească la revenire după accidentarea la gleznă suferită la Cupa Mondială.
Decizia lui Pulisic de a rămâne la Milan are însă două fețe, iar percepția depinde de punctul de vedere.
Pulisic merită apreciat pentru că a ales să rămână la unul dintre cele mai importante cluburi din Europa. Putea foarte ușor să încheie cariera europeană și să se întoarcă în Statele Unite. New York City FC spera să-l aibă în noul Etihad Park, care urmează să se deschidă vara viitoare. Acum, Pulisic va rămâne la Milan încă patru sezoane după cel actual, într-un club care îi apreciază clar contribuția.
Privit din alt unghi, statutul lui Milan de unul dintre cele mai bune cluburi europene este o interpretare generoasă a realității.
Un Milan aflat în declin
Rossonerii încearcă în prezent să-și recapete gloria trecută. Acesta nu mai este Milanul lui Ruud Gullit, al lui Paolo Maldini sau al lui Zlatan Ibrahimović. În ultimii 15 ani, Milan a câștigat Scudetto-ul o singură dată, iar de aproape 20 de ani nu a mai cucerit Champions League. Echipa a ratat competiția europeană după sezonul 2024-2025 și, după un final de sezon dezastruos, nu s-a calificat în Champions League nici în campania actuală, care se desfășoară în UEFA Europa League, o competiție considerată de multă lume un plan secund.
Fotbalul italian traversează și el o perioadă dificilă. Naționala nu s-a calificat la ultimele trei Cupe Mondiale, iar cluburile italiene par departe de rivalele din Anglia, Germania și Spania. Doar Inter, rivala orașului, a reușit progrese notabile în competițiile europene, fiind finalistă a Champions League de două ori în ultimii patru ani.
Astfel, Pulisic își leagă destinul de un club cu un palmares impresionant, dar care se află puțin sub elita fotbalului european, în ciuda eforturilor continue ale directorului executiv Gerry Cardinale. Această alegere reflectă traiectoria carierei lui Pulisic și nivelul actual al așteptărilor față de el.
Între promisiune și realitate
La Dortmund, un drum spre cele mai înalte nivele ale fotbalului părea foarte aproape, iar Pulisic a atins numeroase etape importante pentru un jucător american. Transferul la Chelsea, în 2019, pentru 73 de milioane de dolari, a ridicat și mai mult așteptările. Pulisic a descoperit însă că disponibilitatea pentru joc face adesea diferența dintre jucătorii foarte buni și cei de elită. O serie de accidentări musculare l-au plasat în prima categorie, chiar dacă a contribuit la succesul Chelsea în Champions League.
La Milan, Pulisic a obținut mai multe succese individuale. A reușit să marcheze cel puțin zece goluri în toate competițiile în fiecare dintre cele trei sezoane complete petrecute la Rossoneri, lucru pe care nu l-a realizat decât o dată la Chelsea. De la sosirea în Italia, înainte de sezonul 2023-2024, Pulisic are al treilea cel mai mare număr de goluri și pase decisive din Serie A, în spatele duo-ului de la Inter, format din Lautaro Martínez și Marcus Thuram. A strâns de două ori cel puțin 50 de meciuri cu Milan, dar accidentările au fost mereu aproape. Un nou val de accidentări musculare i-a limitat disponibilitatea în sezonul trecut.
Problemele fizice i-au afectat și eficiența. În a doua parte a sezonului 2025-2026 a traversat o perioadă lungă fără gol. Fostul antrenor Max Allegri a ales să-l folosească mai mult ca atacant central, nu pe extremă, decizie care nu l-a ajutat deloc.
Cupa Mondială de vara trecută a adus aceleași probleme medicale. Atacantul american era pregătit pentru un rol important într-un turneu organizat pe teren propriu, dar accidentările l-au făcut să joace doar jumătate din minutele disponibile în cele cinci partide ale Statelor Unite. Imaginea în care șchiopăta părăsind terenul la eliminarea în optimi, în fața Belgiei, a rezumat în multe privințe turneul său.
Un astfel de parcurs explică de ce echipele de top aleg în cele din urmă alți jucători pentru întărire. Când s-a mutat la Milan, speranța era că evoluțiile strălucitoare îi vor grăbi revenirea în Premier League. Au existat perioade în care acest lucru părea posibil.
Însă, după aproape patru sezoane în Italia, este clar că Pulisic și-a atins nivelul, iar Milan este bucuros să-l aibă. Nu este cel mai înalt nivel din fotbal, dar Pulisic a realizat multe lucruri. Puțini, dacă există, jucători americani pot egala performanțele sale la nivel de club, deși productivitatea la echipa națională este o altă discuție.
Următorii patru ani îi vor oferi lui Pulisic ocazia de a încheia în forță perioada petrecută în Europa.